Curtea de Conturi a constatat că CNAPM își îndeplinește doar parțial atribuțiile în Portul Constanța

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit unui document transmis luni de Biroul permanent al Camerei Deputaților către Comisiile pentru industrii și transporturi pentru informare, Curtea de Conturi a României a efectuat, în perioada 28 februarie - 8 decembrie 2023, o misiune de audit al performanței privind „Performanța managementului infrastructurii portuare și conectivitatea Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar”.

foto port Constanța
Foto: marinetraffic.com

Astfel, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT) şi-a îndeplinit parţial obiectivele şi atribuţiile privind administrarea infrastructurii portuare din Portul Constanţa, arată concluzia generală a Curţii de Conturi, în urma acestui audit. „Performanţa activităţii portuare a fost afectată semnificativ de acţiunea/inacţiunea instituţiilor statului cu atribuţii în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum şi în administrarea infrastructurii rutiere şı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producţie şi consum”, mai arată raportul Curţii de Conturi, potrivit news.ro.

Misiunea de audit a vizat perioada 2016 - 2022 şi s-a desfăşurat la principalele instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul administrării şi gestionării infrastructurii portuare, rutiere şi feroviare care asigură conexiunea Portului Constanţa cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (CNAPM CT), Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. (CN CFR) şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Obiectivul principal al misiunii de audit a fost acela de a evalua performanţa administrării infrastructurii portuare a Portului Constanţa de către CNAPM CT, aflată sub autoritatea MTI. De asemenea, a fost evaluată eficacitatea demersurilor MTI, CNAIR şi CN CFR pentru realizarea unei infrastructuri de transport de calitate, care să asigure conexiunea optimă a Portului la zonele economice deservite”, arată documentul Curţii de Conturi trimis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor care l-a direcţionat, spre informare, Comisei de industrii şi Comisiei pentru transporturi.

Documentul publicat de Curtea de Conturi menționează faptul că „CNAPM CT şi-a asumat şi îndeplinit parţial obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanţa. Performanţa activităţii portuare a fost afectată semnificativ de acţiunea/inacţiunea instituţiilor statului cu atribuţii în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum şi în administrarea infrastructurii rutiere şı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producţie şi consum”.

De asemenea, Curtea de Conturi a sesizat o serie de deficienţe care au afectat performanţa Portului Constanţa.

În perioada auditată, Portul Constanţa s-a situat în topul primelor 20 de porturi europene din punct de vedere al cantităţii totale de mărfuri manipulate. Există însă o serie de deficienţe care au afectat performanţa acestuia, dintre care menţionăm:

- lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;

- utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existenţa unor terenuri nesistematizate şi neincluse în circuitul economic;

- subutilizarea capacităţii de operare a Portului Constanţa, generată de insuficienţa investiţiilor pentru modernizarea şi reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar şi a infrastructurii rutiere şi feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite;

- întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât şi a operatorilor portuari care îşi desfăşoară activitatea în Portul Constanţa”, mai indică documentul Curţii de Conturi. 

Documentul mai menționează și faptul că, în ceea ce privește traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate2. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale3 în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța și-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate.

Iar, din punctul de vedere al tarifelor aplicate la navele maritime, Portul Constanța este competitiv față de porturile concurente de la Marea Neagră, dar nu este competitiv față de porturile de la Marea Adriatică. În acest context, în opinia echipei de audit, este necesară o analiză a politicii tarifare, precum și a costurilor pe care se fundamentează valoarea tarifelor, în vederea creșterii atractivității și competitivității portului, ca alternativă la rutele actuale de transport al mărfurilor.

În plus, terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în perioada auditată. Comparativ cu alte porturi europene, numărul pasagerilor care au făcut escală în Portul Constanța a fost nesemnificativ și a scăzut față de anul 2016, cu impact negativ asupra rezultatelor din această activitate.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite